Produse traditionale intr-un decor de vis din inima Ardealului

Formula AS: "Branza de capra iesita din mainile lui Adrian Suciu a fost apreciata la un festival al branzeturilor si de Carlo Petrini, presedintele miscarii "Slow Food" din Italia. Acest curent incurajeaza productia de mancare bazata pe trei principii: "Bun, curat, onest". "Bun" inseamna cu gust autentic, fara conservanti, si cu identitate locala, "curat" spune ca, desi produsul e facut cu tehnici traditionale, fara pasteurizare, spre exemplu, el respecta norme de igiena, iar "onest" vorbeste despre faptul ca producatorului trebuie sa-i fie platit un pret care sa-i permita sa-si mentina ferma. Petrini a remarcat ca branza lui Suciu merge bine cu gemul de macese. Sase zile pe saptamana, fostul ospatar are grija de capre, ajunse acum la 300, iar o zi, sambata, merge la Bucuresti sa-si vanda marfa. Asta e noua miza a vietii lui. Asta vara a inceput o colaborare cu Facultatea de Stiinte Veterinare de la Cluj: "Vreau sa am rase cat mai pure".

citeste articol intreg: http://www.formula-as.ro/2009/892/societate-37/aventura-unui-borcan-cu-gem-11786

SlowFood Turda: "Din Crit, judetul Brasov, Adrian Suciu si sotia Elena. Ei au adus branzeturi de capra si gemuri. Branzeturile felurite, proaspete si invechite, cu mucegai si fara, cu ierburi si fara, nici nu mai stiu sa le enumar pe toate. Gemurile de casa care iti aduc aminte de vremurile cand mai aveai timp sa culegi de la munte fructe si sa le conservi pentru iarna."

citeste articol intreg: http://slowfoodturda.blogspot.com/2009/10/recontres-de-cluj-patrimoniu-alimentar.html

•  stiri.rol.ro: "O doamna pentru care scobitorile infipte in branza de capra par unelte ale torturii, care ii chinuiesc apetitul, marea problema e ca micii producatori nu vin in fiecare zi in Bucuresti.
  "Asta vrem si noi. Sa ne gasim un magazin in care sa ne aducem produsele, ca taraba la piata nu ne putem lua", ii raspunde Adrian Suciu, producator din Crit, judetul Brasov.[...] Nici dulceturile nu raman negustate, iar cea de rubarbar are mare cautare: "Arata ca un brusture, dar are multa vitamina C", spune Elena Suciu, din Crit.

        citeste articol intreg: http://stiri.rol.ro/Traditia-concureaza-fast-foodul-50674.html

Monitorul de Cluj: "Standul lui Adrian Suciu din satul Crit din Brasov ii ademenea pe clujeni cu produse traditionale din lapte de capra: cas, branza de burduf si telemea, dar si delicatese derivate, precum branza cu ardei si busuioc, piper, chimen sau nuca. "Se foloseste cheag si sare apoi la celelalte preparate, se adauga condimente sau mirodenii. Laptele de capra e cel mai sanatos lapte, nu are colesterol, seamana cu laptele matern", ne dezvaluie producatorul. Pentru retete foloseste traditia zonei, iar la celelalte s-a "inspirat" de la targuri internationale la care a participat. "Foarte putini cunosc produsele din lapte de capra dar incet incercam sa schimbam mentalitatea asta. Cel mai mult le apreciaza strainii si romanii care au fost in strainatate si au gasit acolo gustul si aroma laptelui de capra", a adaugat Adrian Suciu. "Lucrez in domeniu de cinci ani, vreo trei a fost foarta multa munca si atat. Criza o simtim dar trecem peste ea", a mai spus brasoveanul. [...] Sotia lui Adrian Suciu, Elena, a adus la Cluj borcane multicolore cu gem. "Sunt gemuri traditionale, preluate de la mama. Nu lucrez cu zahar, folosesc cat de putin posibil. Fructele sunt din zona noastra de padure. Am si unele gemuri mai aparte: de coarne, rubarbar, nuci verzi, macese, caise cu miez din sambure, gutui cu aroma de cuisoare, prune cu miez de nuca si scortisoara", ne-a explicat femeia. Fructele sunt culese contra cost de sateni, dar produsele sunt foarte apreciate de cei din afara tarii. "Femeile din zona majoritatea prefera sa cumpere din magazin. Cand au vazut ca eu fac, au refuzat sa imi dea ceva daca aveam nevoie. Romanii inca nu s-au invatat sa manance dimineata gemuri. Eu i-am invatat pe copii de mici", ne-a mai spus Elena Suciu. „Sunt foarte cautate gemurile fara zahar. Clujenii au cumparat de la targ mult gem de nuci verzi si macese, dar si siropuri de soc, conuri de brad si de papadie. Cel mai greu se prepara macesele. Avem noroc ca avem ramase de la sasi niste masini anume pentru filtrat", ne-a dezvaluit brasoveanca."

citeste articol intreg: http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/mancarurile_traditionale_afaceri_gustoase_si_de_succes_74527.html

• Adevarul: "Prinţul Charles avea o prestanţă şi un aer deosebite, aşa cum am văzut de puţine ori în viaţă. S-a purtat cu noi fără aere, a venit la mine, am dat mâna, m-a întrebat de unde sunt şi a gustat din toate sortimentele de brânză", spune Adrian Suciu. După ce omul i-a spus că brânza e făcută din lapte de capră, s-a interesat dacă oamenii care au grijă de capre sunt aceiaşi mereu sau se mai schimbă. „Se pricepe prinţul. M-a întrebat cine îmi răreşte caprele, iar eu i-am spus că lupul. Atunci a râs", povesteşte braşoveanul de 38 de ani.

   

  citeste articol intreg: http://www.adevarul.ro/articole/cu-printul-charles-la-plimbare-prin-transilvania/351348 

   

Muzeului Taranului Roman: "Reteta pentru branza cu nuca a aparut in urma unei calatorii: "Am fost prin strainatate si am vazut in magazine foarte multe branzeturi combinate. Si la inceput m-am gandit sa fac branza cu nuca. Se face casu normal, el trebuie sa fie proaspat, dupa care se macina, se taie nuca cu cutitul sau e macinata, se omogenizeaza bine, se pune in presa, se preseaza si dupa doua saptamani iese. Dar trebuie lasata la un loc sa aiba temperatura cat de cat, sa nu fie umiditate mare ca ies probleme".

citeste articol intreg: http://www.targultaranului.ro/targ.php?story=10

•  Slow Food Romania: "Adrian Suciu, producator de branza de capra din vechea localitate saseasca Crit, ne-a declarat ca produsele sale nu isi gasesc debusee in zona Brasovului si Sighisoarei. "In schimb la Bucuresti am constatat ca multi oameni doresc sa cumpere branza de capra; in acest sens, chiar daca ne orientam mai mult pe piata locala, ordinul Autoritatii Veterinare ne-ar fi afectat prin blocarea accesului la pietele din capitala", a spus Suciu.
  Problema fermei Suciu, ce cuprinde peste 100 de caprine, nu sta doar in mediul competitiv advers ci mai ales in lipsa de informare a romanilor cu privire la calitatile laptelui de capra si la produsele derivate, tipice, pe care oamenii le ignora, a adaugat fermierul.